Cum să încarci corect bagajele pe motocicletă.

În funcţie de motorul tău, spaţiul de depozitare poate fi disponibil sub şa, în genţile laterale, în spate (eventual după sissy bar), suplimentar în tank-bag şi în faţa furcii. Aranjat inteligent, bagajul are loc pe o motocicletă încât să ajungă lejer pentru o săptamână sau chiar mai mult, şi pentru pilot şi pentru pasager.

Spre deosebire de un portbagaj auto de 2-300 de litri, unde poţi arunca geamantane, poşete şi mărunţişuri în viteză, pe motor contează cum încarci. Câteva idei simple:

+ în genţile laterale,  bagajul se aranjează mai eficient în cameră, decât în grabă pe motor.

+ obiectele grele stau la bază, pentru un centru de greutate coborât.

+ genţile nu se încarcă maxim, pentru a evita problemele la reîmpachetare, când de obicei rămân lucruri pe dinafară.

+ banii şi documentele se ţin în locuri separate, pentru siguranţă. O rezervă mică de bani, ţinută într-un spaţiu de depozitare încuiat (loc în care hoţii sau nevasta nu ar căuta), dar nu în bagaje, se dovedeşte utilă la nevoie.

- în tank-bag se pun obiecte esenţiale, ce necesită un acces rapid, dar nu se pun obiecte ascuţite, tari, colţuroase. Nu vrei să le simţi în piept în caz de impact, iar la mers lung gândeşte-te că ai putea să-ţi odihneşti braţele pe el din când în când.

-pentru călătorii onroad, nu împacheta lucruri inutile, precum apă sau combustibil, iar majoritatea lucrurilor lăsate acasă se găsesc mai toate pe traseu.  O călătorie se dovedeşte mai plăcută cu mai puţin bagaj de avut în grijă.

-foarte important: dacă există cheie de rezervă, ia-o! Poart-o undeva unde nu umbli des: sunt cizme cu buzunare speciale pentru asta sau…adu-ţi aminte ce făceai când erai mic şi pune-o la gât. Cheia de rezervă poate face diferenţa dintr-o excursie reuşită şi continuată şi una ratată într-o secundă de neatenţie.

-în rucsacul obişnuit de spate NU se ţine aparatul foto DSLR. Fii recunoscător pentru că alţi motociclişti au simţit pe spatele lor cum e să cazi pe un astfel de rucsac. Pentru asta exista rucsacul de tip hard-shell.

Când bagajul e gata, asigură-te că l-ai aşezat echilibrat. Dă o tură, pune o frână. Daca simţi că nu e bine, mai desfă-l o dată: mai bine în faţa casei decât după ce ai ieşit deja 10km pe autostradă.

Ce iau cu mine.

Listele cu ce se pune în bagaje nu îşi au rostul. Pentru unii, anti-histaminicile (împiedică răspândirea histaminei în corp, ca reacţie naturală la o muşcătură sau înţepătură de insectă), binoclul şi  crema solară sunt esenţiale. Pentru alţii, trusa de scule si un super-glue. Unii iau stingătorul de incendii şi o lanternă în mod obligatoriu. Probabil toate pot fi utile într-o situaţie, dar în felul acesta nu mai pleci de acasă.

Ce recomand eu: echipamentul de ploaie şi un telefon mobil sunt obligatorii. Restul e can-can. Pe drum, banii de pe card ţi se pot uşor transforma în ceea ce nu ai luat cu tine: piese de rezervă, medicamente, ciorapi (sau chiar o pasageră dornică de senzaţii tari). În general, cineva de-acasă trebuie să ştie traseul pe care vei merge. Şi da, trebuie să ai datele personale cusute pe interiorul costumului: pe langă nume, adresă, contacte de acasă, e bine să scrii grupa sanguină şi, dacă e cazul, la ce anume eşti alergic sau dacă eşti insulino-dependent.

Trackbacks (0)

  1. No trackbacks yet.

Comments (0)

  1. No comments yet.

Leave a Reply





stack